Persoanele cu sindromul X fragil (FXS) pot avea dificultăți cu vorbirea și limbajul. Acest lucru se poate prezenta ca o întârziere în dezvoltare. Fiecare persoană va avea propriile puncte forte și dificultăți, dar persoanele cu FXS sunt de obicei mai bune la înțelegerea limbajului decât la utilizarea limbajului.
Terapeuții de vorbire și limbaj pot efectua o evaluare pentru a înțelege domeniile în care o persoană are nevoie de ajutor suplimentar. Aceste domenii pot include vorbirea, comunicarea socială, atenția, ascultarea și înțelegerea limbajului. Terapiile sau ajutorul oferit vor fi adaptate individului, dar pot include exerciții de articulare, programe de limbaj, terapie pentru abilități sociale sau activități de ascultare.
Este important să înțelegeți că terapia logopedică nu constă doar în a vă ajuta copilul să vorbească, ci și în a vă ajuta în toate domeniile comunicare. Există diferite tipuri de terapie logopedică, de la terapii de înghițire la terapii pragmatice.
Dacă persoana nu vorbește, se poate introduce utilizarea comunicării alternative și augmentative (AAC). Aceasta implică forme alternative de comunicare, cum ar fi limbajul semnelor sau utilizarea imaginilor. Există, de asemenea, exemple de exerciții de logopedie.
Dacă credeți că terapia logopedică poate fi benefică pentru persoana iubită, rugați medicul sau școala să vă recomande un terapeut.
Site-ul web Speech and Language UK include un‘Ajutor pentru familii’ și o secțiune‘Biblioteca de resurse pentru educatori’.
Această pagină tratează următoarele subiecte:
- Simptome și semne că terapia ar fi benefică
- Limbajul semnelor
- Limbaj pragmatic
- Exemple de exerciții de logopedie și terapie a limbajului
- Resurse
Simptome și semne că terapia ar fi benefică
Iată câteva semne și simptome care sugerează că persoana iubită ar putea beneficia de terapie de vorbire și limbaj:
- Dificultate în a asculta și a-și aminti ce spun oamenii
- Dificultate în învățarea cuvintelor noi
- Dificultate în înțelegerea propozițiilor, în special a celor mai lungi
- Dificultatea de a urma instrucțiunile care le sunt date
- Dificultate în a răspunde la întrebări
- Dificultăți în asamblarea cuvintelor în propoziții
- Dificultatea de a vă spune ce doresc, de a vă vorbi despre ceva sau de a vă spune ce simt
- Provocări cu auzul
- o afecțiune fizică care afectează vorbirea sau un istoric familial al dificultăților de vorbire
- Se blochează încercând să spună un cuvânt, întinde sunetele din cuvinte sau repetă cuvinte întregi (bâlbâială)
Limbajul semnelor
Limbajul semnelor este o formă vizuală de comunicare care utilizează o combinație de gesturi, expresie facială și limbaj corporal. Acesta este utilizat în principal de persoanele surde, dar poate fi util pentru cei care au dificultăți de comunicare.
Fiecare țară va avea limbaje ale semnelor diferite, de exemplu British Sign Language (BSL) în Marea Britanie. Există, de asemenea, variații ale limbajului semnelor menite să sprijine limbajul vorbit, de exemplu Sign Supported English (SSE), care utilizează aceleași semne ca BSL, dar semnele sunt utilizate în aceeași ordine ca engleza vorbită, ajutând o persoană să învețe gramatica engleză.
The Site cu limbajul semnelor britanic are resurse suplimentare.
Makaton este un program de comunicare care utilizează simboluri și semne pentru a ajuta oamenii să comunice. În Makaton, semnele sunt utilizate împreună cu vorbirea în ordinea vorbită, ajutând la furnizarea de indicii suplimentare despre ceea ce spune cineva. Makaton include un vocabular de bază (fundamentul programului) și un vocabular deschis, bazat pe subiecte. Spre deosebire de limbajul britanic al semnelor, Makaton nu este o limbă completă, ci mai degrabă un sistem suplimentar de comunicare. Prin urmare, Makaton nu este adecvat pentru interacțiunea cu persoanele surde, ci îi ajută mai degrabă pe cei care aud, dar se confruntă cu dificultăți de comunicare. Makaton poate fi utilizat în străinătate, dar va trebui să învățați semnele și simbolurile corecte pentru țara respectivă - semnele nu sunt internaționale.
Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul web Makaton.
Limbaj pragmatic
Limbajul pragmatic se referă la utilizarea unei comunicări adecvate în situații sociale (ce să spui, cum să spui și când să spui).
Limbajul pragmatic include:
- Utilizarea limbajului în diferite scopuri, cum ar fi salutul, informarea sau solicitarea
- Schimbarea limbajului pentru ascultător, de exemplu modul în care vorbiți cu părinții, profesorul sau un străin
- Respectarea regulilor de conversație, cum ar fi să vorbească pe rând, să introducă subiecte noi, să reformuleze atunci când este înțeles greșit și să respecte spațiul personal
Lucruri pe care le puteți face pentru a contribui la dezvoltarea limbajului pragmatic:
- Exersați salutul și încheierea conversațiilor
- Ajutați-vă copilul să identifice subiectul conversației
- Spuneți o poveste, dar nu oferiți suficiente informații, încurajați-i să vă pună întrebări
- Încurajați-i să exerseze povestirea despre evenimente din viața reală, puneți-le întrebări și explicați-le de ce le puneți
- Să practice jocuri de rol în care trebuie să explice ceva unor persoane diferite (de exemplu, unui copil mai mic, bunicii etc.) și să vorbească despre limbajul adecvat
- Exersați indicii non-verbale, cum ar fi recunoașterea limbajului corpului
Exemple de exerciții de logopedie și terapie a limbajului
Utilizarea imaginilor pentru a sprijini comunicarea
Mulți copii dezvoltă înțelegerea înainte de limbaj. Atunci când rostim cuvinte, acestea dispar rapid, însă suporturile vizuale durează mai mult, oferind individului ceva pe care să se concentreze. Atunci când folosiți suporturi vizuale, mai întâi învățați-i ce înseamnă simbolul prin repetare și exersare constantă. Puteți utiliza o varietate de suporturi vizuale care variază de la concret la abstract, cum ar fi: obiecte, fotografii, desene, simboluri și apoi cuvinte scrise (enumerate în ordinea de la concret la abstract).
Activități la nivel alb
Folosind o pungă cu diverse obiecte, lăsați persoana să aleagă unul și întrebați-o ce este. Apoi aliniați obiectele și cereți-i să ridice ‘X’. Puteți diversifica această activitate, de exemplu, ‘alergați spre X’ sau ‘aruncați sacul de fasole pe X’.
Apoi încercați să folosiți cărți ilustrate, întrebați ‘Ce este asta?’ apoi ‘Unde este X?’
Puteți folosi această activitate și pentru matematică, cerându-le să vă găsească semnul ‘1’ sau semnul ‘+’.
În plus, această practică poate fi încorporată în timpul zilei, de exemplu: ‘Unde este mingea?’, ‘Arată-mi tricoul tău’.
Competențe de categorie
Alegeți o categorie, de exemplu, animale, și apoi folosiți următoarele jocuri sau activități:
- Cereți persoanei să numească cât mai multe lucruri din categoria respectivă
- Cereți-le să grupeze imaginile în categorii
- Cereți-le să găsească cel mai ciudat (acest lucru poate fi făcut cu categorii de obiecte sau sunete)
- Descrieți lucrurile din categorie (o persoană ghicește în timp ce cealaltă descrie)
- Împerechează lucruri care merg împreună (cum ar fi cuțitul și furculița)
- Umplerea cuvintelor, de exemplu, ‘The ____ goes woof’.
- Cereți-le să găsească imagini care încep cu o anumită literă
- Întreabă-i de rime, de exemplu, ‘Ce rimează cu pisică?’
